Mergi printre noi cu sfânta-ti moarte vie,
ne tãmâiezi cu marea ta tãcere...
Mormântul tãu e numai înviere,
prin tine luminãm de vesnicie.
Prin tine bem, setosi, din Mântuire,
prin tine doar, ne-am curãtit de zgurã...
Izvor ne esti si cinã si zidire
si patrafir si cuminecãturã...
Esti azima pe care'n plâns o cere
inima noastrã pururea flãmândã.
Esti drumul nostru cãtre zãri de miere,
esti perna pentru tâmpla fumegândã...
Esti ruga Tãrii pentru biruintã,
mistria noastrã'n aur ferecatã,
dalta de foc înfiptã în credintã...
Mormântul tãu e viata noastrã toatã.
Venim lângã tãrâna ta iubitã,
si umbra ta, prin smirnã si balade,
ne-atinge cu plutirea ei sfintitã
si se preschimbã'n torte si în spade.
Cu duhul tãu -mireasmã de grãdinã-
ne miruim, sub zâmbet de icoane.
Culegem din mormântul tãu luminã
si ne spãlãm obrajii de prigoane.
Luãm un pumn de lut din groapa sfântã
si-l punem pe vechi rãni de închisoare;
si rãnile din noi tresar si cântã,
se fac medalii si zâmbesc în soare...
Dar de-or veni, cândva, cu pasi usarnici,
la groapa ta, miseii si viclenii,
si se vor bate'n piept cu pumni fãtarnici,
slãvind lumina sfintelor vedenii.
Mormântul tãu, gemând, sã se ridice
si duhul tãu, tâsnind din vesnicie,
într'un nãpraznic fulger sã despice
pângãritoarea lor nimicnicie!
____________________________
"Dar de-or veni, cândva, cu pasi usarnici, la groapa ta, mişeii şi viclenii, şi se vor bate'n piept cu pumni fãţarnici, slãvind lumina sfintelor vedenii. Mormântul tãu, gemând, sã se ridice şi duhul tãu, tâşnind din vesnicie, într'un nãpraznic fulger sã despice pângãritoarea lor nimicnicie!"...
cumva Radu Gyr a anticipat ce se întâmplă astăzi, tot felul de mişei, de vicleni, de nevolnici, de făţarnici, de târâie brâu dau târcoale moaştelor legionarilor. Unii şi-au tras case de pe urma bătrânilor legionari, câţi au mai rămas după prigoană şi după temniţele comuniste, alţii tipografii, reviste, biznizuri, alţii şi-au lustruit profile de eroi, deşi sunt cârpe, nişte găoaze lătrătoare, nişte paradiţi vai de ei incapabili să apere măcar o troiţă de lemn din faţa unei biserici.
În schimb nevolnicii ţin conferinţe, bagă sfeştanii, se costumează cu veşminte ce nu le aparţin, joacă roluri, se aranjează la coafură ca "ăi bătrâni", flutură steaguri, dau interviuri, comentează ca şi când ar avea drept de administrare a vreunei moşteniri dar pe fond sunt cu toţii fie ai miliţiei, fie nişte jalnici figuranţi, bobinaţi într-o obscenă caricaturizare a tot ce-a fost mai autentic şi mai organic românesc din istoria noastră recentă. butaforia asta din rămăşite duhnitoare şi din pseudo urmaşi complet necinstiţi sufleteşte ce pângăresc memoria martirilor şi eroilor României este cea mai sinistră şi jegoasă ofensă a spiritului şi duhului celor ce au fost...sper să li se aplice blestemul lui Radu Gyr şi să se zvârcolească cu toţii arşi de vii"...