12 comments

• Comment Link pondělí, 29 únor 2016 04:43 posted by John

  Se pare ca faci parte din acei profitori derecaoe reactionezi in halul asta. Cum poti considera un cetatean cu studii academice si ce o mai fi avănd el să judece in felul asta: Mergeti la vot in numar mare, pentru ca: la o prezenta a romanilor de peste 60-65% UDMR-ul (care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani – cel mai mult) nu mai intra in parlament si nu mai poate santaja partidele cu care se va alia, in cazul unei prezente mici Cinste lor sunt uniti si isi cunosc interesele si lupta pentru ele, ar fi un exemplu demn de urmat pentru cei ca domnul Giurescu si ca cei care il apara pe domnul Giurescu.- “Am sentimentul că sunt een 1940, een preajma prăbuşirii hotarelor noastre”Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se eenscrie eentr-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această eentocmire care are o vechime eentre 600 şi 700 de ani, intrată een conştiinţa noastră, a mea.Eu sunt din Vlaşca mai eente2i, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din Rome2nia, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din Rome2nia. Ce facem?Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul – tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care eel eenscriu cu două-trei semne acolo, eentr-o listă şi, een felul acesta, am robotizat eentreaga Rome2nie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin Rome2niei.Aparţin unor sigle, unor numere eenscrise… E trist!Aşadar, ce se eente2mplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se eenscrie een două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a Rome2niei şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca rome2ni . Astea nu sunt idei de manipulator sclerozat? O reforma administrativ teritoriala, nu inseamna neaparat desfiintarea judetelor sau a configuratiei actuale, ci doar reducerea numarului de institutii birocratice infiintate prin atat de multe orase, de ce sa avem 41 de consilii judetene si sa nu avem numai 8 consilii regionale si in judete sa avem numai niste filiale care sa asigure strictul necesar pentru a deservi populatia la nivel local cu serviciile administrative si birocratice necesare, pentru care nu mai trebuie si primari si prefecti si toata pleiada de profitori amintita in cealalta postare. Cat despre argumentele aduse, imi este jena sa le mai aduc in discutie, eu care nu am ca studii decat un liceu teoretic si o scoala profesionala, ma face de ras acest academician. Daca asa arata academicienii Romaniei atunci ce pretentii sa mai avem de la politrucii Romaniei care ajung la guvernarea tarii?
• Comment Link pondělí, 29 únor 2016 04:42 posted by Nicola

  Suntem ceea ce ge2ndim ! Omul eentelept nu spune tot ce ge2ndeste, dar ce spune, ge2ndeste.. Aristotel Sa inveti fara sa gtsednii este fara sens; sa gtsednii fara sa inveti este periculos. ( Confucius)Dinu C. Giurescu ULTIMUL APELManifestul către rome2ni al prof. acad. Dinu C. GiurescuAcasă bb ActualitateROMANI!Mergeti la vot in numar mare, pentru ca: la o prezenta a romanilor de peste 60-65% UDMR-ul (care din 22 de ani a guvernat 13,7 ani cel mai mult) nu mai intra in parlament si nu mai poate santaja partidele cu care se va alia, in cazul unei prezente mici.Poate ne trezim o data pentru totdeauna si le dam o lectie !Daca sunteti patrioti, dati mai departe!DINU C. GIURESCU: Am sentimentul că sunt een 1940, een preajma prăbuşirii hotarelor noastre Iniţiativa de a desfiinţa judeţele se eenscrie eentr-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională. Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această eentocmire care are o vechime eentre 600 şi 700 de ani, intrată een conştiinţa noastră, a mea.Eu sunt din Vlaşca mai eente2i, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din Rome2nia, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din Rome2nia. Ce facem?Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care eel eenscriu cu două-trei semne acolo, eentr-o listă şi, een felul acesta, am robotizat eentreaga Rome2nie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin Rome2niei.Aparţin unor sigle, unor numere eenscrise… E trist!Aşadar, ce se eente2mplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se eenscrie een două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a Rome2niei şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca rome2ni. Am să enumăr ce2teva argumente:**Primul: regiunile de dezvoltare*, acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Kmb2, taie Transilvania een două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.**Al doilea: statutul minorităţilor* care se pregăteşte. Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale eenTransilvania care vor face tranziţia de judeţele secuieşti, şi pe2nă la graniţa cu Ungaria.**Al treilea argument: legea arhivelor*, een speţă eentoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastră ştiţi ce eenseamnă asta? Să le eentorc unde? Emitentul a fost pe2nă een 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le eentorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc Rome2niei. Dacă le-aş propune Statelor Unite să eentoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Centrale din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.***Al patrulea argument: legea educaţiei*. Suntem educaţi după moda nouă europeană, een care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi dece2t 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria rome2nească, dar een lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult dece2t ate2ta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari rome2ni eentr-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari eentr-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce eenseamnă legea educaţiei europene… Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, een realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată eenainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.***Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria rome2nilor*. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar eenăuntru e tranşată, ca la abator, istoria rome2nilor pe teme mari, pe care le eenţelege un om care cunoaşte istoria rome2nilor, dar nu unul care trebuie s-o eenveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.**Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării*, personalităţile marcante… cen lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? cen cazul cel mai bun, dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.***Al şaptelea argument:* am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Rome2nilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.**Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este*. Nu mai există, pur şi simplu.**cen al nouălea re2nd:* desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.**cen al zecelea re2nd: reforma sistemului sanitar*, care poate să ducă foarte departe, spre dezastru.Peste toate – şi cu asta am terminat – vine *anularea Parlamentului*.Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică dece2t Parlamentul de astăzi. Spunea Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă Rome2nia este Partidul Comunist Rome2n” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul.Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, een schimb, ne asumăm răspunderea eence2t orice lege poate să treacă een momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde een niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătre2n. Judeţele erau acolo şi Mircea le-a eentărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au eentărit doar. Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, ure2tă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel.Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noi le desfiinţăm.Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor să ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă căci frunza este acum un simbol să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc eentr-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, eencă o dată, eenscris, printr-un indicativ numeric, eentr-o listă. Acest tip de om nu are dece2t nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, een străinătate, şi să se eembrace bine. Asta este tot, dar een cazul ăsta Rome2nia: adio! Aici este partea cea mai gravă.Prin desfiinţarea judeţelor eemi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo.Bunicul meu s-a născut een Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi. De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. cemi ştergi şi Buzăul? Ce fac? Unde sunt născut? cen raionul Stalin din Bucureşti?Se vehiculează teoria că noi am ajuns een Transilvania prin secolul XII-XIII Asta este o veche temă de propagandă: nepute2nd să conteste majoritatea absolută a rome2nilor, au eenceput să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea.cen Ardeal, eensăşi constituirea voievodatului Transilvaniei een cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea ce2nd rome2nii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (aşa cum a fost voievodatul Ţării Romaneşti).Ce2t priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, een momentul een care a eencorporat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat een comitatele regatului. Iar mai te2rziu, ce2nd Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reeenfiinţat toate judeţele. Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Ate2t de puternică era instituţia, eence2t Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.Tot ce am eenşirat pe2nă acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii rome2neşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie:Rome2nia este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă een momentul een care, een conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria rome2nilor ca materie de eenvăţăme2nt, sau ce2nd cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt rome2ni. Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni een derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele Rome2niei, să ne eentoarcem een 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar een anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. Aş spune cel mai ure2t, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a Rome2niei. E vorba de *Legea nr. 5 din 1950*, cea care desfiinţa judeţele Rome2niei, şi o făcea sub conducere sovietică. Astăzi, la Punctul de cente2lnire am adus un extras:*„Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Rome2ne. cen temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Rome2ne, văze2nd Hotăre2rea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Rome2neArticolul 1”* Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, actuala coalitie (regimul Băsescu-UDMR). Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.Iată aşadar ce spune acest articol 1:*„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, een scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a eenlesni ce2t mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui ce2t mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la eentărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMc2NIEI SE ceMPARTE ceN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE.Regiunile din Republica Populară Rome2nă şi capitalele lor sunt: ”*Am sentimentul că sunt een 1940, een preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacă acuma.Se joacă integritatea teritorială a Rome2niei, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti rome2n, se joacă apărarea ţării.Statul de astăzi nu mai apară Rome2nia. Statul de astăzi apară pe altcineva,dar nu obştea rome2nească.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU.„Nu!” – la ceea ce se pregăteşte een momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră dintotdeauna.